Violenta in scoala ?!?

Mass-media , cercetarile si statisticile oficiale raporteaza o crestere spectaculoasa a fenomenului in ultimile trei decenii in mai multe tari ale lumii , astfel incat escaladarea violentei in scoala a devenit cea mai vizibila evolutie din campul educatiei formale.Daca, in fazele de inceput ale educatei scolare , predomina violenta profesorului asupra elevilor , democratizarea educatiei a antrenat o depalasare a violentei catre elevi , canalizand-o dinspre elevi spre profesori. Violenta in scoala este o problema careia i s-a facut o publicitate considerabila in multe tari : SUA , Franta , Anglia, etc. si ,din nefericire, aceasta lista s-a completat si cu Romania.Numeroase posturi de televiziune prezinta diverse scene de violenta petrecute in scoala de la cele mai usoare forme de violenta pana la cele mai violente . Exista numeroase definitii ale violentei.Eric Debarbieux , specialist in problematica violentei in mediul scolar ,ofera o definitie prin care surprinde ansamblul fenomenului violentei : Violenta este dezorganizerea brutala sau continua a unui sistem personal , colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii , ce poate fi fizica, materiala sau psihica.Aceasta dezorganizare poate sa opereze prin agresiune , prin utilizarea fortei ,constient sau inconstient , insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei , fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau. Este dificil sa se realizeze discriminari intre cele doua concepte agresivitate si violenta. M.Floro ( 1996; 53 ) incearca o diferentiere in baza a trei criterii : 1. un criteriu functional: agresivitatea este o potentialitate ce permite dirijarea actiunii ; ea tine mai mult de gandire , de analiza , in timp ce violenta este de ordinul actiunii noastre , o actiune adaptata obiectivului ce trebuie atins. 2. un criteriu de ordin topologic : agresivitatea ar fi mai ales interna , in timp ce violenta e mai ales externa. 3. un criteriu etic : in timp ce agresivitatea , inteleasa ca potentialitate care ii permite individului sa infrunte problemele,poate fi considerata acceptabila, violenta, in calitatea ei de actiune ce produce durere, este inacceptabila. Exista trei teorii expilcative ale comportamentului agresiv : - agresivitatea este inascuta, pozitie sustinuta de autori precum Sigmund Freud si Konard Lorenz.In viziunea lui Freud oamenii se nasc cu instinctul de a agresa si de a fi violenti. - agresivitatea e un raspuns la frustrare.Cei care sustin aceasta afirmatie pleaca de la convingerea ca agresivitatea este determinata de conditiile externe.Cea mai populara si cea mai cunoscuta este teoria frustrare- agresiune formulata de J.Dollard.Teoria lui Dollard a fost supusa ulterior unor revizii. - agresivitatea este un comportament social invatat.Aceasta pozitie este legata , in special, de numele lui A.Bandura , care formuleaza teoria invatarii sociale a agresivitatii. Conform acestei teorii , comportamentul agresiv se invata prin mai multe modalitati : direct prin recompensarea sau pedespirea unor comportamente ; prin obervarea unor modele de conduita ale altora, mai ales ale adultilor. Violenta scolara este de cele mai multe ori nefatala , dar poate cauza serioase prejudicii dezvoltarii persoanei.Jacques Pain ( 2000 ; 72) identifica doua tipuri de violenta in mediul scolar: a. violentele obiective care sunt de ordinul penalului ( crime si delicte) si asupra carora se poate interveni frontal b. violentele subiective, care sunt violente mai subtile , de atitudine, si care afecteaza climatul scolar.Sunt incluse aici dipsretul , umilirea, sfidarea, lipsa de politete, absentele de la ore.. Violenta fizica si cea verbala sunt doua dintre cele mai des intalnite tipuri de violenta in scolile din Europa.In Suedia , 22% dintre elevi de sex masculin cu varsta cuprinsa intre 13 – 17 ani au fost implicati in trei sau mai multe violente fizice in anul 2000. In Nurenberg , Germania , 53% dintre baieti au admis ca au fost implicati in violente fizice in scoala in anul 2000. Un studiu britanic a ajuns la concluzia ca in fiecare an 10 elevi au tentative de suicid determinate de actele de violenta de la scoala; acelasi studiu arata ca 80% din victimele violentelor. considera violenta verbala mai stresanta decat atacurile fizice, iar 30% din victime afirma ca agresiunile le afecteaza capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor scolare. Pe ansamblu , datele existente demonstreaza ca violentele scolare au o tendinta constanta de crestere , atingand rata cea mai inalta la nivelul invatamantului gimnazial si liceal ; din punct de vedere al distributiei pe sexe ,violentele sunt cele mai des intalnite la baieti , atingand frecventa maxima in jurul varstei de 15 ani. Youth voices , o ancheta UNICEF din anul 2001 asupra opiniilor , temerilor , sperantelor si viselor copiilor – esantionul de popultatie din tara noastra fiind de 400 de copii si adolescenti intre 8 si 17 ani, dintre care 97 cuprinsi in sistemul de educatie publica – a pus in evidenta ca 39% dintre subiecti au declarat ca se confrunta cu violenta si comportament agresiv/violent in scoala. Sub eticheta „violenta” descoperim o diversitate de forme de conduita , care descriu , sub aspectul intensitatii , o linie continua: la intensitatea cea mai mica , violenta presupune confruntarea vizuala , poreclirea , tachinarea, ironizarea, imitarea in scop denigrator ; refuzul de a acorda ajutor , bruscarea , lovirea cu diverse obiecte, palmuirea impingerea , injunghierea si impuscarea sunt forme de intensitate crescuta ale violentei. Mai cu seama in prezent , cultura adolescentilor pare a fi centrata pe violenta, fenomen la care au contribuit familia , scoala , industria divertisemntului si mass-media. Adolescenta este o perioada de transformari pe plan social , fizic , si psihic.Transformarile fizice care incep la pubertate sunt adesea foarte brutale si adolescentii le traiesc ca pe o mare metamorfoză.Transformarile pot determina sentimente de jena, timiditate , refuzul comunicarii etc.Deosebit de importanta in aceasta perioada este relatia pe care adolescentul o are fata de propriul sau corp aflat in transformare. Legat de acest aspect asistam la preocupari deosebite in ceea ce priveste machiajul , coafarea parului , imbracamintea. Emotiile se manifesta in aceasta perioada cu un mare dinamism.Au loc treceri bruste de la stari de fericire la stari de descurajare sau deprimare , de la sentimentul de putere la cel de indoiala , de scadere a stimei fata de sine.Pentru a face fata acestor emotii , adolescentii dezvolta reactii de agresivitate si de opozitie fata de tot ceea ce inseamna autotritate.( parinti , profesori , institutii). Sub aspect temporal , adolescenta, este perioada de varsta situata intre copilarie , pe care o continua si varsta adulta , respectiv intre 12 – 13 ani si se termina intre 18 – 20 de ani ( acesta incheiere sau terminare este relativa , deoarece atat aparitia cat si durata adolescentei variaza in functie de sex , rasa , conditii geografice si mediul social – economic).Este o perioada de restructurare afectiva si intelectuala a personalitatii.Ea este caracterizata ca o perioada ingrata ceea ce scoate in evidenta faptul ca este dificila si pentru adolescentii insisi cat si pentru cei care se afla in contact cu adolescenti. Pe plan psihologic putem retine in principal urmatoarele trasaturi de care este marcata adolescenta : cautarea identitatii de sine, cautarea unui set personal de valori , achizitia abilitatilor necesare pentru o buna interactiune sociala , castigarea independentei emotionale fata de parinti, nevoia de a experimenta o varietate de comportamente, atitudini si activitati. Adolescenta este un camp extrem de dinamic , este o perioada contradictorie , in care poate sa inceapa sa se manifeste sentimentul de durere , de tristete a depasirii copilariei , este o perioada suprasolicitanta pentru toti adolescentii , cu atat mai mult pentru cei care au anumite predispozitii sau cauze insotite de conditii spre devianta si delincventa. Violentele intalnite in scoala la aceasta varsta , sunt semnalate din cauza ca baietii ( intr-o proportie mult mai mica , si fetele ) se afla la varsta confruntarilor fizice : a te masura cu sine si cu ceilalti face parte din afirmarea identitatii sexuale masculine , o forma de socializare prin lupta , apararea teritoriului.Aceste pariuri incalca regulile obisnuite ale conflictelor dintre adolescenti si pot genera violente individuale sau colective. Multi adolescenti care prezinta un comportament antisocial sau delincvential au prezentat patternuri similare in copilaria mica sau mijlocie.Comportamentul antisocial precoce este un indicator cvasipredictor pentru violenta juvenila , in special la sexul masculin.( Patterson, Reid, Dishiomn , 1992)De cele mai multe ori , fetele se implica in conduite violente pentru a-si demonstra loialitatea fata de o prietena sau dragostea pentru un baiat.Si pentru adolescenti , dar mai ales pentru adolescente , sexualitatea este extrem de importanta.Sa fii atractiva sexual este o conditie a popularitatii unei fete in scoala.Preocupati sa isi afirme masculinitatea , baietii sunt in mod particular mai interesati sa faca multe cuceriri decat sa se implice doar intr-o singură relatie.Aceasta indiferenta in pereceprea importantei partenerului pentru status explica de ce fetele devin agresive cand se simt amenintate cu deposedarea obiectului iubirii lor de catre o rivala.Majoritatea fetelor dar si a baietilor cu conduite violente in scoala cred ca cea mai buna cale pentru a-ti demonstra iubirea/ loialitatea fata de partener este sa te bati pentru el.Chiar daca nu se ajunge la o adevarata confruntare fizica cu o/un rival/rivala , procesul de curtare, flirtul implica amenintarea cu violenta : lovirea , palmuirea , tachinarea se intalnesc mai frecvent la fete decat la baieti. Fetele si baietii care manifesta conduite violente in scoala explica acest comportament facand trimitere la relatia de supravietuire – vulnerabilitate. Violenta scolara este asociata , in general , cu zonele urbane dificile , cu periferiile , acolo unde saracia este la ea acasa.De aceea , cand se vorbeste despre violenta in scoala , se considera drept surse favorizante atat factori exteriori scolii – factorul familial , factorul social , factorul individual , cat si un factor intern scolii – scoala ca sursa de violenta.